    |
Fiecare
dintre noi are una-doua “verigi slabe” – parti ale
corpului care cedeaza din cauza suprasolicitarii organismului;
unii racesc, altii acuza dureri de stomac, iar altii de cap. Cefaleea
poate sa reprezinte o problema de sanatate foarte grava, mai
ales atunci cand intensitatea sau frecventa ei duce pana la
incapacitare. Cel
mai adesea durerea de cap reprezinta un mesaj indicand
suprasolicitarea organismului, nevoia de odihna sau
necesitatea rezolvarii unui conflict emotional, a schimbarii
dietei sau de corectare a unor factori de mediu acasa sau la
serviciu. Medicina
moderna clasifica cefaleile, in functie de cauza primara, in
urmatoarele categorii: provocate de contractii musculare, de
cauze vasculare si de alte cauze (ex: inflamatorii,
infectioase).
Dureri de
cap provocate de contractii musculare Acest
tip de durere apare ca urmare a incordarii musculaturii
toracale, gatului sau scalpului, pe un fond de stres fizic sau
emotional. Frigul sau caldura excesive, foamea, insomnia
prelungita, o pozitie sau haina incomoda, suprasolicitarea
acasa sau la serviciu, toate pot fi cauze ale instalarii
durerilor de cap. Durerea
tipica este surda, staruitoare, cu localizare frontala, la
nivelul tamplelor, al gatului sau la baza craniului; uneori
poate da senzatia unei benzi elastice stranse in jurul
capului. Scalpul si gatul sunt adesea sensibile la atingere. Acest
gen de dureri se amelioreaza relativ repede prin indepartarea
factorului generator de stres si eventual masajul usor al
zonei dureroase. In cazul in care persista, administrarea unui
remediu homeopat accelereaza decontractarea musculara si
implicit indepartarea durerii, fara nici unul din efectele
secundare ale analgezicelor.
Migrenele
si alte dureri de cap de origine vasculara Acest
tip de durere se produce ca urmare a unei succesiuni de
constrictii si dilatatii ale vaselor sanguine ale capului si
creierului. De
regula, inainte de aparitia durerii propriu-zise se instaleaza
o simptomatologie “de avertisment”, numita aura. Cea mai
comuna aura include tulburari de vedere, de genul vederii
incetosate, a liniilor sau punctelor colorate sau
stralucitoare. De asemenea, nelinistea, ametelile, senzatia de
slabiciune sau amorteala, pot constitui elemente ale aurei. Debutul
migrenei se produce de cele mai multe ori unilateral, dupa
care avanseaza si catre partea opusa. Durerea este intensa si
pulseaza, fiind insotita de simptome precum greturi, stari de
voma, diaree, fotofobie, ameteli, transpiratii sau frisoane. Producerea
migrenele se datoreaza si unei predispozitii genetice. Primele
atacuri apar cel mai frecvent la pubertate, dar nu sunt putine
cazurile cu debut intre 2 si 4 ani. Copilul, neputand
constientiza si exprima durerea de cap, poate acuza in primul
rand episoade succesive de varsaturi sau alte simptome. In
general, migrenele se datoreaza stresului psihic, dar, in mod
curios, se manifesta dupa indepartarea acestuia. Sunt
binecunoscute cazurile de persoane “importante” care urasc
weekend-urile, deoarece sunt insotite sistematic de dureri de
cap (la propriu). Factori
favorizanti ai declansarii crizelor migrenoase sunt:
variatiile hormonale (ex: sindromul premenstrual, tulburari de
menopauza); abuzul de cafea, ciocolata, nuci, alune, branza,
citrice sau alcool; infometarea. Migrenele netratate dureaza cateva ore sau chiar 1-2 zile. De cele mai multe ori, durerea este atat de puternica incat nu cedeaza la simplele analgezice sau la repaos. Remediile homeopate pot avea bune rezultate atat in profilaxia cat si in tratamentul migrenelor. In cazurile refractare, se recomanda administrarea de remedii homeopate constitutionale.
Belladonna
– dureri intense cu caracter pulsatil, agravate la lumina,
zgomot, atingere, mirosuri puternice sau neobisnuite, miscare;
dureri cu debut si disparitie bruste; localizare tipica
frontala, cu posibilitate de avansare catre partea posterioara
a capului; fata rosie sau fierbinte, uneori cu maini si
picioare reci; pupile dilatate; ameliorare in pozitie sezand
sau la presiune locala; agravare la urcare si coborare, precum
si dupa-amiaza Bryonia
– durere staruitoare, agravata la miscare, chiar la cea mai
mica miscare a capului sau ochilor; agravare la atingere
usoara, dar ameliorare la presiune ferma; durere accentuata
dimineata, centrata la nivelul ochiului stang, insotita de
greata, voma sau constipatie; pacient iritabil, doreste sa fie
lasat in pace Nux
vomica
– dureri care debuteaza dupa mese copioase, consum de
alcool, cafea sau medicamente, insomnie sau suprasolicitare
psihica; sunt insotite de stare generala de rau, cu
simptomatologie digestiva (voma, gaze, gust amar sau acru);
accentuare la trezire cu ameliorare ulterioara; agravare la
sunete precum zgomotul pasilor; ameliorare legat la cap sau la
caldura Pulsatilla
– dureri ce debuteaza dupa mese bogate, grele, calde sau
dupa inghetata; dureri asociate ciclului menstrual; pacientul
doreste companie si consolare; ameliorare la miscare foarte
usoara, mai ales in aer liber; localizare frontala sau
unilaterala, eventual schimbatoare; ameliorare la presiune;
agravare la suflat nasul Gelsemium
– durere cu debut in partea posterioara a capului si progres
catre crestet sau frunte; precedata de diminuarea acuitatii
vizuale sau alte simptome vizuale; senzatie de banda stransa
in jurul capului; predominant pe jumatatea dreapta a capului;
agravare la lumina, zgomot, miscare; pacient se simte obosit,
greoi, apatic si doreste sa fie lasat singur, fara a fi
iritabil Iris
– dureri unilaterale, mai ales pe partea dreapta; migrene cu
repetare la intervale regulate de timp; precedate sau insotite
de simptome vizuale; ameliorare la mers in aer liber Sanguinaria
– dureri ascutite ca de cutit sau pulsatile, cu debut in
partea posterioara a capului si extindere la nivelul jumatatii
drepte a capului sau catre ochiul drept; dureri cu aparitie
periodica; greata si varsaturi, care amelioreaza; agravare la
miscare; ameliorare dupa somn si presiune aplicata local
|
